Romanian Community Coalition a transmis pe data de 20 septembrie 2018 o petitie presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si Primului-ministru pentru a lua in considerare sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlament, respectiv Guvern, ca urmare a faptului ca ICCJ refuza sa puna in aplicare de 4 ani prevederile legale de compunere a completelor de 5 judecatori.
"In concret, ICCJ a decis cu de la sine putere sa aplice selectiv dispozitiilor art. 32 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, atat inainte, cat si dupa modificarea acesteia prin Legea nr. 207/2018, cu consecinta anihilarii rolului constitutional al puterii legislative si al incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale tuturor persoanelor care au fost judecate de completele de 5 judecatori de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 si pana in prezent", s-a aratat in petitie.
Prezentam in continuare integral argumentele transmite reprezentantilor statului roman pentru a lua in considerare sesizarea CCR.
Chris Terhes
Romanian Community Coalition
Romanian Community Coalition – SUA
20 septembrie 2018
CATRE
Dl. Calin Popescu Tariceanu – Presedintele Senatului
Dl. Liviu Dragnea – Presedintele Camerei Deputatilor
Dna. Viorica Dancila – Prim-ministrul Romaniei
Propunere de sesizare a Curtii Constitutionale
Pe conflict juridic de natura constitutionala
Intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si
Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte
Sesizarea se intemeiaza pe prevederile art. 146 lit. e) din Constitutie si ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), ale art. 34, 35 si 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
Privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala intre:
- Inalta Curte de Casatie si Justitie => ca parte a autoritatii judecatoresti si reprezentanta puterii judecatoresti
si
- Parlamentul Romaniei => ca unica autoritate legiuitoare a tarii;
- Guvernul Romaniei => in calitate de legiuitor delegat;
In urma refuzului Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a pune in aplicare prevederile art. 32 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara modificate prin Legea 255/2013, considerentele Deciziei 68/2018 a Curtii Constitutionale, precum si prevederile Legii 207/2018.
I. CIRCUMSTANTELE CAUZEI
Pe data de 31 octombrie 2017 a fost inregistrat la Camera Deputatilor, ca prima camera decizionala, proiectul de lege "Pl-X 417/2017 - propunere legislativa pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara".
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara este lege organica, deoarece cf. art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie reglementeaza "organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public", iar in cazul acestui tip de reglementare, camera decizionala, cf. art. 75 alin. (1) din Constitutie, este Senatul Romaniei.
Pe data de 20 iunie 2018 Senatul Romaniei a adoptat acest proiect lege, fiind ulterior contestat la Curtea Constitutionala.
Dupa respingerea contestatiilor de catre CCR, pe data de 12 iulie (Decizia 483/2018), proiectul a plecat la Presedinte pentru promulgare.
Pe data de 20 iulie 2018 Presedintele Romaniei, prin Decretul 599/2018, a promulgat proiectul care a devenit Legea 207/2018.
In aceea zi cu emiterea decretului de promulgare, Legea 207/2018 a fost publicata in Monitorul Oficial 636 din 20 iulie 2018.
Pe data de 23 iulie 2018, la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, dat fiind ca in lege nu s-a precizat o data ulterioara in care aceasta sa fi intrat in vigoare, Legea 207/2018 a intrat in vigoare in totalitatea ei, cf. art. 78 din Constitutie.
La finalul Legii 207/2018, respectiv la art. II, III si IV, exista mentiuni exprese cu privire la dispozitii tranzitorii, acestea fiind limitate la data de la care devine functionala Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, la judecarea apelurilor in complet de 3 judecatori, precum si la situatia procurorilor DNA si DIICOT numiti in functie la data intrarii in vigoare a legii. Legea nu cuprinde nici o alta dispozitie tranzitorie in raport de restul modificarilor.
Legea contine prevederi aplicabile atat la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si la nivelul celorlalte instante, cuprinzand prevederi ce impun modificari ale completelor de judecata la diferite grade de jurisdictie si in diferite materii.
Ca atare, dupa intrarea in vigoare a Legii 207/2018, care a schimbat modul de formare al completelor de apel ori contestatie, instantele de judecata din Romania s-au conformat noilor dispozitii, colegiile de conducere ale instantelor dispunand reconfigurarea completelor in raport de noile prevederi. In acest sens este relevante raspunsurile furnizate site-urilui www.stiripesurse.ro de catre diverse instante din Romania.
La finele lunii august, Romanian Community Coalition a formulat o sesizare la Inspectia Judiciara impotriva presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Cristina Tarcea, pe motiv ca nu a pus in aplicare dispozitiile din Legea 207/2018 cu privire la completele de 5 judecatori.
Pe data de 3 septembrie 2018, prin Hotararea 88/2018 , Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a hotarat cu unanimitate sa aplice prevederile din Legea 207/2018 privind judecarea contestatiilor in complete de la 1 in 2 judecatori.
Pe data de 4 septembrie 2018, prin Hotararea 89/2018, Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa cum rezulta dintr-un extras al hotararii postat pe site-ul propriu, a hotarat ca:
"d. Analizand dispozitiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecatori, cu majoritate, constata ca dispozitiile noii legi sunt norme de organizare ce vizeaza formatiuni de judecata cu reglementare specifica, constituite „la inceputul fiecarui an" si, in absenta unei norme tranzitorii, devin aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2019.
Cu opinia separata a doamnei judecator Simona Nenita in sensul ca, dispozitiile legii noi sunt norme de organizare ce vizeaza compunerea completelor si, in absenta unei norme tranzitorii, sunt de imediata aplicare."
Articolul 32 din Legea 304/2004, modificat prin Legea 207/2018, prevede noi dispozitii in ceea ce priveste configurarea completelor de 5 judecatori, asupra carora vom reveni mai jos.
In urma refuzului Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a se conforma cu noile prevederi ale art. 32 din Legea 304/2004 privind compunerea completelor de 5 judecatori, componenta acestor complete este cea configurata dupa vechea forma a articolului 32, care in prezent este abrogata.
Mai mult, modul in care din 2014 Inalta Curte de Casatitie si Justitie, prin Colegiul ei de Conducere, a hotarat sa aplice dispozitiile art. 32 din Legea 304/2004, este contrar atat prevederilor legii cat si dezlegarii date de Curtea Constitutionala prin decizia 68/2018, punand ICCJ in situatia actuala in care componenta legala a completelor de 5 judecatori este stabilita in afara normelor constitutionale si a regulilor stabilite de legiuitor.
Nu doar ca actualele complete de 5 judecatori de la ICCJ sunt confirgurate in baza unei text legal ce nu mai este in prezent in vigoare, dar acestea nu respecta nici macar regulile impuse de vechea forma a art. 32 din Legea 304/2004, dupa cum vom argumenta in cele ce urmeaza.
Prin urmare, refuzul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a aplica, in privinta componentei completelor de 5 judecatori, legea astfel cum aceasta a fost adoptata de Parlament si interpretata de Curtea Constitutionala, dublat de refuzul explicit de a modifica configuratia completelor actuale in acord cu prevederile nou intrate in vigoare, reprezinta o depasire clara de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor sale constitutionale prin uzurparea functiei legiuitoare a Parlamentului, fapt de natura a da nastere unui conflict juridic de natura constitutionala, ce poate fi transat numai de catre Curtea Constitutionala.
II. Art. 32 din Legea 304/2004
Intre modificarile aduse, prin Legea 207/2018, Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, se numara si cele privind art. 32 din lege, care privesc compunerea completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Pentru o privire comparata, vom arata dispozitiile art. 32 din Legea 304 modificate de Legea 202/2010, Legea 255/2013 si Legea 207/2018.
| Forma dupa modificarea facuta de Legea 202/2010 |
Forma dupa modificarea facuta de Legea 255/2013 |
Forma dupa modificarea facuta de Legea 207/2018 |
| (1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
(1) La inceputul fiecarui an, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere aproba numarul si compunerea completurilor de 5 judecatori.
|
| (2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori. |
(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori. |
(2) In materie penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
|
| (3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei. |
(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei. |
(3) In alte materii decat cea penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori specializati, in functie de natura cauzelor. |
| (4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba numarul si compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea presedintelui Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
(4) Judecatorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completurilor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
| (5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. |
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta, dupa caz. |
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4). |
| |
|
(6) In cazul in care niciunul dintre acestia nu a fost desemnat sa faca parte din completurile de 5 judecatori, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura a acestora. |
| (6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat. |
(6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat.
|
(7) Cauzele care intra in competenta completurilor de 5 judecatori sunt repartizate aleatoriu in sistem informatizat. |
Asa cum rezulta din textele de mai sus, Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitei are obligatia de a aproba compunerea completelor de 5 judecatori.
Legea 202/2010 a prevazut, la art. 32 alin. (4), ca "Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Aceeasi lege a modificat alin. (5) astfel: "Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie."
Ulterior, Legea 255/2013 a completat art. 32 alin. (4) dupa cum urmeaza: "Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Tot Legea 255/2013 a modificat alin. (5) astfel: "Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta, dupa caz."
In prezent, Legea 207/2018 a mentinut dispozitiile alin. (4) neschimbate, insa a modificat alin. (5) astfel: "Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4)."
Analizand comparativ cele trei texte, se observa ca textul din 2013 introduce expres, fata de textul din 2010, faptul ca membrii completului de 5 erau desemnati "prin tragere la sorti, in sedinta publica", prevedere mentinuta si in textul din 2018.
La o prima privire intre textele din 2013 si 2018 nu ar rezulta nici o schimbare fundamentala in modalitatea de numire a judecatorilor ce fac parte din completele de 5 judecatori de la ICCJ, in ambele variante legiuitorul prevazand, in alin. (4) al art. 32 din Legea 304/2004, ca toti membrii completului de 5 judecatori sunt numiti prin "tragere la sorti, in sedinta publica".
Aceasta interpretare o da si Curtea Constitutionala textului art. 32 din Legea 304/2004 prin Decizia 68/2018, prin care respinge o exceptie de neconstitutionalte a acelui articol pe motiv ca argumentele aduse, cum ca presedintele completului de 5 judecatori e automat presedintele sau vicepresedintele ICCJ – care sunt numiti politic – , sunt nefondate, spunand:
"18. […] Potrivit art. 32 alin. (5) teza intai, Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet. […] Asadar, faptul ca presedintele/vicepresedintele instantei poate intra, in urma tragerii la sorti, deci in mod aleatoriu, in compunerea completului de 5 judecatori care solutioneaza recursul impotriva hotararilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronuntate in materie disciplinara, nu poate conduce la concluzia ca aceasta reglementare ar incalca dreptul la un proces echitabil."
III. PRACTICA ICCJ IN PRIVINTA COMPUNERII COMPLETELOR DE 5 JUDECATORI
Desi textul de lege este clar, ca toti membrii completelor de 5 judecatori de la ICCJ trebuie desemnati prin "tragere la sorti", iar CCR prin Decizia 68/2018, bazandu-se pe raspunsul ICCJ, a intarit/confirmat acest lucru,
In practica insa, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dat din 2014 o interpretare proprie alin. (5) a art. 32 din Legea 304/2004, modificat de Legea 255/2013, hotarand ca, prevederea potrivit careia, "Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta, dupa caz", impune ca persoanele enumerate in acest text sa fie considerate ca facand parte de drept din compunerea completelor de 5 judecatori.
In baza acestei interpretari proprii a Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ce excede cadrului legal, TOATE completele de 5 judecatori incepand cu februarie 2014, odata cu intrarea in vigoare a Legii 255/2013, nu au mai avut toti membrii alesi prin "tragere la sorti, in sedinta publica", asa cum prevede textul si spiritul legii, ci Colegiul de conducere tragea la sorti numai 4 membri titulari, cel de-al cincilea fiind "de drept" Presedintele ICCJ, Vicepresedintii sau sefii de sectie.
O astfel de interpretare a legii si practica a Inaltei Curti a fost si este contrara Constitutiei si legii, Inalta Curte substituindu-se legiuitorului ordinar sau delegat acordandu-si, cu de la sine putere, prin acte administrative infralegale (ceea ce sunt hotararile Colegiului de Conducere), atributii jurisdictionale persoanelor cu functii administrative de conducere, persoane numite politic in aceste functii, si carora legea nu le dadea calitatea "de drept" de a face parte din completele de 5 judecatori.
Amintim faptul ca pana la modificarea Legii 317/2004 care va intra in vigoare in curand, Presedintele ICCJ, Vicepresedintele si sefii de sectie sunt (inca), la propunerea CSM, numiti de catre Presedintele Romaniei, care evident ca e om politic.
Asadar, daca pana la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 Presedintele ICCJ, care a fost si inca e numit politic, ar fi gasit o scuza in lege sa "desemneze" manual cine sa faca parte din complete de 5 judecatori, odata cu intrarea in vigoarea a Legii 255/2013 era evident ca toti membrii completelor de 5 trebuiau alesi prin "tragere la sorti", lucru care nu s-a intamplat de atunci pana in prezent.
Alin. (5), in forma adoptata de Legea 255/2013, mentiona in mod expres ca presedintele, vicepresedintele, sefii de sectie din ICCJ conduc completul de 5 judecatori "atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4)", adica atunci cand au fost selectati prin tragere la sorti.
De altfel, aceasta este si ratiunea pentru care enumerarea alin. (5) se termina cu decanul de varsa "dupa caz", legiuitorul prevazand inca prin Legea 255/2013 posibilitatea ca nici presedintele, nici vicepresedintele ICCJ sa nu fie selectati prin tragere la sorti si, deci, sa nu faca parte din complet.
In acelasi sens este si prevederea din art. 33 a Legii 304/2004, potrivit careia:
"(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedinti prezideaza Sectiile Unite, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, precum si Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecatori si orice complet in cadrul sectiilor, cand participa la judecata."
Forma aceasta a articolului a intrat in vigoare prin Legea 76/2012, a fost in vigoare la momentul intrarii in vigoare a Legii 255/2013 si e in vigoare si in prezent.
Ca atare, in mod neindoielnic, legiuitorul a acordat presedintelui si vicepresedintelui ICCJ atributul de a conduce completele de 5 judecatori NUMAI atunci cand acestia participau la judecata.
Participarea la judecata a membrilor din conducerea ICCJ nu poate fi insa facuta in mod samavolnic, in functie de vointa discretionara a acestora, ci trebuie facuta tot in conditiile prevazute de lege, adica, in cazul completelor de 5 judecatori, prin tragere la sorti.
O interpretare contrara ar echivala cu posibilitatea acestor persoane numite politic in functii administrative in conducerea ICCJ de a intra cand doresc in compunerea oricaror complete, lucru care s-a si intamplat, cu incalcarea principiului legalitatii compunerii completului de judecata, al repartizarii aleatorii si al continuitatii completului, principii impuse tot de legiuitor si fundamentale pentru un proces echitabil.
Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a asumat insa, cu de la sine putere, rolul de legiuitor pozitiv, decizand sa acorde acestor persoane, numite politic in functii administrative de conducere, rolul de membri de drept in compunerea completelor de 5 judecatori, incalcand astfel regula stabilita de legiuitori, prin Legea 255/2013, ca membrii acestor complete sa fie numiti, fara exceptie, prin "tragere la sorti".
Astfel, intr-un prim pas, prin Hotararea nr. 3/2014, Inalta Curte si-a modificat Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce priveste atributiile Presedinteleui si Vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In ceea ce priveste compunerea completelor de 5 judecatori, prevazute de art. 32 din Legea 304/2004, prin modificarea adusa regulamentului, ICCJ si-a prevazut urmatoarele:
Art. 8. - (1) Presedintele exercita urmatoarele atributii privind activitatea Sectiilor Unite, a completelor pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform Codului de procedura civila, a completelor de 5 judecatori, a sectiilor si a compartimentelor din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
a) conduce activitatea Sectiilor Unite si prezideaza sedintele acestora;
a1) prezideaza completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul prevazut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si in cazul prevazut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedura penala, si completul de 5 judecatori, iar in cadrul sectiilor, orice complet, cand participa la judecata;
Art. 14. - (1) Vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie exercita atributiile ce revin presedintelui, in lipsa acestuia, conform delegarii de atributii dispuse de presedinte, sau in baza dispozitiei presedintelui.
(2) Vicepresedintii prezideaza, in lipsa presedintelui, completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul prevazut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si in cazul prevazut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedura penala, si Sectiile Unite, precum si completele de 5 judecatori.
Art. 28. - (1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza complete de 5 judecatori, cu competenta de judecata prevazuta de lege.
(2) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale, iar in alte materii decat cea penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate din judecatori din cadrul Sectiei I civile, Sectiei a II-a civile si Sectiei de contencios administrativ si fiscal.
(3) Numarul completelor de 5 judecatori in materie penala se aproba anual de Colegiul de conducere, la propunerea presedintelui Sectiei penale.
(4) Completele de 5 judecatori sunt prezidate, dupa caz, de presedintele, vicepresedintii, presedintele Sectiei penale sau decanul de varsta.
___________
Art. 28. - a fost modificat prin punctul 8. din Hotarare nr. 3/2014 incepand cu 01.02.2014.
Art. 29. - (1) In scopul stabilirii completelor de 5 judecatori in materie penala, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza anual, prin tragere la sorti, in sedinta publica, cate 4 sau, dupa caz, cate 5 judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru fiecare complet."
Analizand coroborat aceste prevederi regulamentare, rezulta ca ICCJ nu a stabilit care sunt cazurile in care se trag la sorti 4 judecatori si care sunt cazurile in care se trag la sorti 5 judecatori.
Mai mult, in privinta vicepresedintelui ICCJ se mentioneaza in mod expres ca acesta prezideaza completul de 5 judecatori in lipsa presedintelui, exercitand astfel, de fapt, un atribut al presedintelui si unul propriu.
In ceea ce priveste presedintii de sectie, atributiile acestora sunt reglementate prin art. 30 din Regulament, intre acestea nefigurand insa si conducerea completului de 5 judecatori.
Ca atare, intr-un prim pas, Inalta Curte a adaugat la lege prin propriul regulament de functionare, in sensul aratat mai sus.
In al doilea pas, de punere in aplicare a prevederilor regulamentare, Colegiul de conducere al ICCJ a decis insa chiar mai mult decat permitea Regulamentul, si anume sa numeasca din oficiu atat presedintele, cat si vicepresedintele, ba chiar si sefii de sectii in aceste complete, refuzand astfel aplicarea Legii 255/2013 in litera si spiritul ei.
Astfel, cu titlu de exeplu, amintim ca pentru anul 2016 vicepresedintele ICCJ Iulia Cristina Tarcea a fost desemnata "de drept" sa faca parte din ambele complete de 5 judecatori in materie civila, pe care le-a si condus, in timp ce in materie penala presedinta Livia Stanciu a fost desemnata sa faca parte si sa prezideze completul de 5 judecatori P2, iar vicepresedintele Ionut Matei completul de 5 judecatori P1. [Pentru referinta, a se vedea comunicat ICCJ aici]
Este absurd sa vorbesti despre "repartizare aleatorie", inca si in sistem informatic, cand computerul are de ales intre doua complete de 5 judecatori de civil conduse de aceeasi persoana.
Pentru anul 2018, conform comunicatului dat publicitatii de ICCJ la 10 octombrie 2017 , s-a decis ca cele 4 complete de 5 judecatori sa includa in componenta lor judecatorii cu functii de conducere, dupa cum urmeaza:
"Completul de 5 Judecatori C1 – Civil
Presedinte – Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecator Bogasiu Gabriela Elena
Completul de 5 Judecatori C2 – Civil
Presedinte – Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecator Tarcea Iulia Cristina
Completul de 5 Judecatori P1 – Penal
Presedinte – Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecator Dragomir Ilie Iulian
Completul de 5 Judecatori P2 – Penal
Presedinte – Presedintele Sectiei penale judecator Popescu Mirela Sorina"
Prin urmare, din februarie 2014, de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013, prin care s-a modificat art. 32 din Legea 304/2004, completele de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatorie au fost compuse dintr-un "membru de drept" si patru membri desemnati prin tragere la sorti, ceea ce in mod vadit incalca prevederile art. 32 din legea 304/2004, in forma in vigoare la acea data.
Reiteram faptul ca prin punctul de vedere transmis Curtii Constitutionale de catre ICCJ, care a si stat la baza Deciziei 68/2018 de respingerere a exceptiei de neconstitutionale invocate, ICCJ aceasta a lasat sa se inteleaga, ca toti membrii completelor de 5 sunt alesi aleatoriu, motiv pentru care CCR a si respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 32 din Legea 304/2004, modificat de Legea 255/2013, pe motiv ca, "potrivit art. 32 alin. (5) teza intai, Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet", prin urmare, "faptul ca presedintele/vicepresedintele instantei poate intra, in urma tragerii la sorti, deci in mod aleatoriu, in compunerea completului de 5 judecatori care solutioneaza recursul impotriva hotararilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronuntate in materie disciplinara, nu poate conduce la concluzia ca aceasta reglementare ar incalca dreptul la un proces echitabil".
Decizia 68/2018 a CCR a fost publicata in Monitorul Oficial pe data de 27 iunie 2018 fiind definitiva si "general obligatorie".
Este important de notat, de asemenea, ca Decizia CCR a fost data pe baza interpretarii art. 32 din Legea 304/2004 si a explicatiilor trimise Curtii de catre insasi ICCJ.
Asadar, daca nu pana la data acestei decizii, cel putin de la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial Colegiul de conducere al ICCJ ar fi trebuit sa-si corecteze practica samavolnica de a numi "de drept" membri in aceste complete si sa dispuna desemnarea tuturor membrilor completelor de 5 judecatori prin "tragere la sorti, in sedinta publica", asa cum a transmis Curtii Constitutionale ca face.
Acest lucru nu doar ca nu l-a facut ICCJ, dar aceasta a refuzat in prezent inclusiv sa puna in aplicare si prevederile legale noi intrate in vigoare prin Legea 207/2018.
Astfel, in timp ce Legea 207/2018 pastreaza in continuare, la alin. (4) al art. 32, regula tragerii la sorti a membrilor completelor de 5 judecatori, aceasta modifica alin. (5) si adauga un nou alin. (6), astfel:
"(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4).
6) In cazul in care niciunul dintre acestia nu a fost desemnat sa faca parte din completurile de 5 judecatori, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura a acestora."
Noul text prevede, la fel ca vechiul text, ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sau unul dintre cei 2 vicepresedinti sau presedintii de sectie prezideaza completul de 5 judecatori atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4), adica "prin tragere la sorti", adaugand neechivoc posibilitatea ca acestia sa nu faca parte din complet, caz in care completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura a acestora.
Normele tranzitorii cuprinse in aceasta lege nu prevad nici un termen de la care aceste modificari sa fie aplicabile – asa cum exista, spre exemplu, in cazul compunerii completelor de apel formate din 3 judecatori – astfel incat acestea sunt de imediata aplicabilitate.
Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie avea obligatia de a aplica art. 32 din Legea 304/2004, atat in vechea forma, data de Legea 255/2013, cat si in cea intrata in vigoare prin Legea 207/2018, conform regulilor stabilite de legiuitor, fapt ce impunea punerea de indata in acord cu legea a modalitatii de compunere a completelor de 5 judecatori, respectiv ca toti judecatorii din completele de 5 sa fie desemnati prin "tragere la sorti, in sedinta publica".
ICCJ avea obligatia de a face acest lucru dat fiind ca presedintii acestor complete nu mai au nici un suport legal pentru a mai face parte si conduce aceste complete in prezent, cu atat mai mult cu cat acestia sunt membri in aceste complete de 5 judecatori printr-o desemnare abuziva, lipsita de suport legal.
Constitutia prevede, la art. 126, ca:
"(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.
(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
(4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica."
In Decizia 402/2005 Curtea Constitutionala, dezlegand sensul 126 alin. (2) din Constitutie, a statuat:
"Curtea retine ca, in temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorului ii revine obligatia constitutionala de a reglementa procedura de judecata si, in acest cadru, compunerea completelor ce judeca diferitele categorii de infractiuni."
Asadar, numai legiuitorul poate reglementa "procedura de judecata", compunerea completelor fiind parte intrinseca din aceasta.
In Decizia 302/2017 Curtea Constitutionala reintareste jurisprudenta anterioara, conform careia: "36. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca, in prezent, nulitatea absoluta intervine in cazul incalcarii normelor referitoare la compunerea completului de judecata".
Coroborand toate aceste texte normative cu acte si fapte ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, rezulta ca, prin compunerea completelor de 5 judecatori in alt mod decat cel prevazut "numai de lege", adica altfel decat "prin tragere la sorti" a tuturor membrilor completului, TOATE deciziile completelor de 5 judecatori, cel putin de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 sunt nule de drept, deoarece completele care le-a dat au fost compuse nelegal.
Mai mult, prin refuzul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a pune in aplicare noile prevederi ale Legii 207/2018, aceasta a continuat in mod deschis conflictul juridic de natura constitutionala cu Parlamentul, caruia practic ii neaga puterea de a legifera.
Consecintele nerespectarii regulilor privind compunerea completelor se rasfrang asupra tuturor cetatenilor judecati de aceste complete, in conditiile in care atat Codul de procedura penala, cat si Codul de procedura civila sanctioneaza cu nulitatea absoluta incalcarea regulilor privind compunerea completelor.
In ciuda acestui fapt, prin Hotararea din 89/04.09.2018, Colegiul de conducere al ICCJ a hotarat ca dispozitiile noii legi devin aplicabile din 01.01.2019.
Prin aceasta hotarare, Inalta Curte a instituit practic norme tranzitorii de aplicare a legii acolo unde legiuitorul nu a facut-o, actionand asadar in afara competentelor sale constitutionale, cu incalcarea competentei exclusive a Parlamentului.
In concluzie, prin hotararea 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa dea in continuare efecte unor texte de lege abrogate, actionand ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat principiul separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala, principiu fundamental al statului de drept.
Astfel, cu toate ca regulile care guverneaza constituirea completelor de judecata pot fi stabilite numai prin lege sau prin acte normative cu forta juridica similara legii, ce reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului ordinar sau delegat, Inalta Curt de Casatie si Justitie in mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, a dispus constituirea completelor de 5 judecatori in baza unor reguli proprii, pentru ca, prin ultima hotarare, sa refuze explicit aplicarea imediata a noii legi, creind ea insasi norme tranzitorii.
Curtea Constitutionala a subliniat, in repetate randuri in jurisprundenta sa, ca regulile de constituire a completelor de judecata, compunerea acestora constituie un atribut exclusiv al legiuitorului. Or, prin aceste acte si fapte concrete, Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a arogat competente care tin de sfera puterii legiuitoare, rezultand un conflict juridic de natura constitutionala a carui gravitate impiedica indeplinirea normala a atributiilor constitutionale ale autoritatilor publice.
IV. ADMISIBILITATEA CERERII
1. Partile din conflict
In conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea Constitutionala "solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice".
In acest sens, autoritati publice care ar putea fi implicate intr-un conflict juridic de natura constitutionala sunt numai cele cuprinse in titlul III din Constitutie, si anume: Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, Presedintele Romaniei, ca autoritate publica unipersonala, Guvernul, organele administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, precum si organele autoritatii judecatoresti.
In cauza de fata, autoritatile in conflict sunt Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca parte a autoritatii judecatoresti si reprezentanta puterii judecatoresti, pe de o parte, si Parlamentul, in calitate de legiuitor ordinar, alaturi de Guvern, in calitate de legiuitor delegat, pe de alta parte.
2. Conditiile necesare pentru existenta unui conflict constitutional
Prin Decizia 358/2018, Curtea Constitutionala a facut un rezumat al jurisprudentei sale in materie, reiterand criteriile principale in functie de care se stabileste daca exista sau nu un conflict juridic de natura constitutionala.
Astfel, in par. 63 din decizie se arata ca: "Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, conflictul juridic de natura constitutionala presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei ori in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodata, conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale (Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008). Mai mult, Curtea a statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie „stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea" (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008). Prin urmare, potrivit jurisprudentei Curtii, conflictele juridice de natura constitutionala „nu se limiteaza numai la conflictele de competenta, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje institutionale, ci vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei" (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 901 din 17 iunie 2009, Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010, Decizia nr. 108 din 5 martie 2014 sau Decizia nr. 285 din 21 mai 2014)."
Raportat la cauza de fata, conditiile ce rezulta din jurisprudenta Curtii pentru existenta unui conflict constitutional sunt in mod evident indeplinite, astfel:
1. Exista o situatie litigioasa nascuta intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, generata de depasirea competentelor constitutionale de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
2. Litigiul are un caracter juridic constitutional, in legatura cu intinderea si valorizarea competentelor autoritatilor publice antereferite.
3. Situatia juridica are natura constitutionala, vizand exercitatea competentelor consacrate constitutional ale celor doua autoritati.
4. Acest conflict perpetuu de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 pana in prezent creaza un "blocaj", deoarece ICCJ, prin completele de 5 judecatori, nu mai respecta compunerea prevazuta de lege, lipsind de efect dispozitiile legale obligatorii emise de Parlament in calitate de "unica autoritate legiuitoare a tarii".
Prin Decizia 838/2009, chemata fiind sa se pronunte asupra conflcitul constitutional nascut tot intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, Curtea Constitutionala a decis cu valoare de principiu urmatoarele:
"Pentru solutionarea cererii ce formeaza obiectul dosarului de fata, Curtea Constitutionala trebuie sa se raporteze la textele din Legea fundamentala incidente pentru a determina competenta celor doua autoritati implicate: autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.
In ceea ce priveste puterea legislativa, in temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii." Pe langa monopolul legislativ al Parlamentului, Constitutia, in art. 115, consacra delegarea legislativa, in virtutea careia Guvernul poate emite ordonante simple sau de urgenta. Astfel, transferul unor atributii legislative catre autoritatea executiva se realizeaza printr-un act de vointa al Parlamentului ori, pe cale constitutionala, in situatii extraordinare, si numai sub control parlamentar.
Potrivit art. 124 din Constitutie:
"(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii."
Sensul art. 124 alin. (1) este acela ca organele care infaptuiesc justitia si care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, sunt instantele judecatoresti trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determina comportamentul persoanelor fizice si juridice in circuitul civil si in sfera publica. Dispozitia consacra principiul legalitatii actului de justitie si trebuie corelata cu prevederea art. 16 alin. (2) din Constitutie care prevede ca "Nimeni nu este mai presus de lege" si cu cea a art. 124 alin. (3) din Constitutie, care prevede alte doua principii constitutionale: independenta judecatorului si supunerea lui numai legii. Aceste dispozitii guverneaza activitatea instantelor judecatoresti si fixeaza pozitia lor fata de lege. Este unanim acceptat ca atributiile judecatorului implica identificarea normei aplicabile, analiza continutului sau si o necesara adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, astfel incat legiuitorul aflat in imposibilitate de a prevedea toate situatiile juridice lasa judecatorului, investit cu puterea de a spune dreptul, o parte din initiativa. Astfel, in activitatea sa de interpretare a legii, judecatorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fara a avea competenta de a legifera, prin substituirea autoritatii competente in acest domeniu.
(…)
In ceea ce priveste autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate a acestora."
In ceea ce priveste organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, textul constitutional prevede in mod neechivoc, la art. 126 alin. (4), ca: "Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica."
Ca atare, este consacrat la nivel constitutional faptul ca regulile de functionare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si compunerea acesteia se stabilesc NUMAI prin lege organica, nefiind asadar permis acesteia sa refuze aplicarea acestor norme, sa amane aplicarea lor, sa dispuna in completarea lor sau in contra acestora prin reguli proprii, adoptate de catre colegiul de conducere prin acte infralegale.
Or, asa cum retine Curtea Constitutionala si prin decizia 358/2018, " (…) stabilirea si delimitarea atributiilor/competentelor constitutionale intre doua autoritati publice de natura constitutionala reflecta un raport de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept.
(…)
74. Prin urmare, astfel fiind stabilita competenta instantei constitutionale, rezulta ca numai aceasta are competenta de a solutiona raporturi pure de drept constitutional si, in consecinta, de a decide cu privire la intinderea atributiilor constitutionale ale celor doua autoritati publice de rang constitutional; de aceea, in aceasta ecuatie, competenta instantelor de contencios administrativ este exclusa. In aceste conditii, sanctiunea gresitei aprecieri a intinderii competentei, prevazute de Constitutie, a unei autoritati publice de rang constitutional, obiectivizata in acte/fapte concrete, ce se subsumeaza unui raport de drept constitutional, este, in mod firesc, una de drept constitutional, distincta de cea administrativa, respectiv constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala de catre Curtea Constitutionala, cu consecinta revenirii la starea de constitutionalitate."
Sumarizand aceste principii constitutionale se retine, in esenta, ca intrega reglementare a functionarii Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, inclusiv in ceea ce priveste modul de constituire a completelor de judecata, se stabileste exclusiv prin lege, Inalta Curte fiind tinuta la respectarea stricta a acesteia.
In ceea ce priveste compunerea completelor de judecata exista de altfel o jurisprudenta vasta si consolidata a CCR, prin care este subliniat atributul exclusiv al legiuitorului in acest domeniu.
Amintim in acest sens:
Decizia 77/2003
"Prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat ca liberul acces la justitie presupune si accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia. Instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului. Aceasta solutie decurge din dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3), potrivit carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege".
Decizia 402 din 14 iulie 2005
"Curtea retine ca, in temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorului ii revine obligatia constitutionala de a reglementa procedura de judecata si, in acest cadru, compunerea completelor ce judeca diferitele categorii de infractiuni. In exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentala, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura(…)".
Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007
"Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra optiunii legiuitorului de a reglementa sistemul judecatorului unic s-a pronuntat in numeroase cazuri, insa cu privire la dispozitiile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.Astfel, prin Decizia nr. 292/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 3 septembrie 2003, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit dispozitiilor constitutionale, stabilirea competentei si a procedurii de judecata este atributul exclusiv al legiuitorului si ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. In aplicarea acestor prevederi constitutionale, legiuitorul stabileste componenta completului de judecata si conduita pe care trebuie sa o aiba acesta la solutionarea cauzelor ce ii sunt repartizate."
Decizia nr. 1.042 din 14 septembrie 2010
"Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca a examinat conformitatea dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara fata de normele constitutionale si conventionale invocate si in prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, precum si prin Decizia nr. 339 din 25 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate si a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 124 alin. (3) si art. 126 alin. (2) din Constitutie, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, iar stabilirea competentei si a procedurii de judecata este atributul exclusiv al legiuitorului.Curtea a statuat ca, in aplicarea acestor din urma prevederi constitutionale, legiuitorul stabileste componenta completului de judecata si conduita pe care trebuie sa o aiba acesta la solutionarea cauzelor ce ii sunt repartizate. Atat Constitutia, cat si legea privind organizarea judiciara stabilesc, sub aspectul impartialitatii, dreptul si obligatia judecatorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecata desfasurandu-se, potrivit legii, strict in limitele cadrului legal."
In concluzie, se poate lesne constata ca:
1. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, prin Colegiul ei de conducere, in lipsa unor prevederi legale care sa ii permita acest lucru, ca presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectie fac parte "de drept" din completele de 5 judecatori. Facand aceasta, ICCJ a actionat ca un veritabil legiuitor pozitiv, aceasta situatie conflictuala perpetuandu-se de la intarerea in vigoare a Legii 255/2013 pana in prezent.
2. Atunci cand Parlamentul a intervenit sa elimine aceasta practica abuziva, samavolnica, anticonstitutionala si nelegala a ICCJ, aceasta, prin Presedinte si Colegiul de conducere, s-a pronuntat in sensul refuzului aplicarii Legii 207/2018 in privinta completelor de 5 judecatori in materie penala (a se vedea hot. Colegiului de conducere nr. 89/04.09.2018)
3. Prin punctul d) al respectivei hotararii, ICCJ a stabilit ca "dispozitiile noii legi sunt norme de organizare ce vizeaza formatiuni de judecata cu reglementare specifica, constituite la inceputul fiecarui an si, in absenta unei norme tranzitorii, devin aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2019", ceea ce echivaleaza cu crearea unor norme tranzitorii prin care se infrange ratiunea legii.
4. ICCJ a decis cu de la sine putere sa aplice selectiv dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, atat inainte, cat si dupa modificarea acesteia prin Legea nr. 207/2018, cu consecinta anihilarii rolului constitutional al puterii legislative si al incalcarii drepturilor si libertatilor tuturor persoanelor care au fost judecate de complete de 5 judecatori de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 pana in prezent.
5. Aceasta situatie conflictuala si plasare a ICCJ in afara Constitutiei se pertueaza de la inrarea in vigoare a Legii 255/2013 si continua cat timp aceasta nu pune in aplicare dispozitiile Legii 207/2018.
Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a actionat ca o autoritate legiuitoare, ceea ce afecteaza principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 4 din Constitutie, principiu fundamental al statului de drept.
Arogandu-si competente care tin de sfera puterii legiuitoare, modificand, prin modul de aplicare, prevederile legale si reglementand dispozitii cu valoare de norme tranzitorii pentru instanta suprema, Inalta Curte de Casatie si Justitie a generat un conflict juridic de natura constitutionala, a carui gravitate impiedica indeplinirea normala a atributiilor constitutionale ale autoritatilor publice.
Constitia garanteaza tuturor persoanelor de pe teritoriul Romaniei atat dreptul de a avea acces liber la justitie, care se realizeaza de ICCJ si celelalte instante si se infaptuieste in numele legii, cat si dreptul la un proces echitabil.
In vederea protejarii acestor drepturi garantate constitutional, Parlamentul a legiferat o procedura de judecata, procedura pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie de nu a respectat-o, cu efect direct in incalcarea acestor persoane a drepturilor si libertatilor garantate de Constitutie.
Va fi, de aceea, obligatia Curtii Constitutionale, in calitate de "garant al suprematiei Constitutiei", ca, in vederea solutionarii acestui conflict juridic de natura constitutionala, nu doar sa dispuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie aplicarea de indata a Legii 207/2018, dar si sa oferire solutii in vederea corectarii tuturor efectelor generate de faptul ca, de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 si pana in prezent, Inalta Curte de Casatie si Justitie prin completele de 5 judecatori a actionat in afara Constitutiei si legii, cu consecinte directe asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor, care au fost judecati de complete compuse nu in temeiul legii, ci a hotararilor administrative ale Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.