Senatul Romaniei, in calitate de prima camera, a adoptat o serie de modificari la Codul de procedura civila propuse de Romanian Community Coalition, propuneri care azi, 4 iunie 2018, urmeaza a fi dezbatute in Comisia speciala inainte de votul final din Camera Deputatilor, care este camera decizionala.
Propunerile facute de Romanian Community Coalition au inclus cateva modificari ale prevederilor din procedura de regularizare (art. 200 CPC) care sunt folosite abuziv de catre judecatori, cu precadere cei tineri, pentru a anula direct din pix cereri de chemare in judecata, fara a le mai discuta pe fond.
Propunerile au fost facute dupa consultari cu avocati in urma faptului ca o serie de cetateni romani au notificat Romanian Community Coalition cu privire la astfel de practici abuzive din instantele romanesti.
1. Propuneri preluate si adoptate
Astfel, modificarile pe care Romanian Community Coalition le-a propus, si au fost adoptate de Senat, sunt:
Art. 200 – in forma actuala
(4) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (3), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Acest articol am propus sa fie modificat astfel:
(4) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii prevazute la art. 194 lit. a)-c) si f), precum si art. 195-197, nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (3), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Propunerea a fost preluata de PSD, ALDE si UDMR.
Scopul acestei propuneri a fost de a elimina motivele de anulare prevazute la lit. d) si e), care prevad "d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea" si "e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere".
Daca persoana nu a aratat, nici dupa cererea instantei, suficiente motive de fapt si de drept, cererea poate fi respinsa ca nefondata ulterior. La fel si in cazul prezentarii dovezilor.
Practica acum, insa, din Romania e ca judecatorii, cu precadere cei tineri, iesiti recent de pe bancile Institutului National al Magistraturii, sa anuleze direct din pix cereri de chemare in judecata pentru motive de fapt si de drept, fara ca acele argumente sa fi fost analizate pe fond, respectand principiul contradictorialitatii, oralitatii, etc.
In procedura de regularizare trebuie sa se aiba in vedere aspecte strict formale, iar nu producerea de probe in sustinerea cererii. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, la primul termen de judecata, se dispune incuviintarea probelor.
Altfel spus, judecatorul, fara a pune in discutia partilor, fara a arata concret ce nu este regulat in cerere, apreciaza el, in sinea lui, ca reclamantul nu a evocat corect starea de fapt, ca nu si-a propus suficiente probe, ca nu a stabilit corect temeiul juridic si anuleaza cererea. O astfel de procedura este la arbitrariul absolut al judecatorului care nici nu mai trebuie sa se oboseasca sa dea o hotarare, sa respinga pe fond actiunea, ci anuleaza cererea ca asa vrea el.
In plus, in practica judiciara, apar o serie de atitudini abuzive ale judecatorilor, care solicita, sub sanctiunea anularii cererii, o serie de inscrisuri, pe care reclamantul ori este intr-o imposibilitate obiectiva de a le obtine in 10 zile, ori obtinerea lor necesita depunerea unor eforturi (materiale, psihologice si sociale) disproportionate in raport cu posibilitatea instantei de a solicita aceste inscrisuri printr-o simpla adresa.
Daca reclamantului i se solicita sa depuna anumite inscrisuri in termen de 10 zile, cu atat mai mult acestea pot fi solicitate ipse autoritate de catre instanta.
Nu in ultimul rand, exista situatii cand i se solicita reclamantului sa depuna inscrisuri care emana de la parat si daca nu le depune i se anuleaza cererea. Am exemplificat cu cateva cazuri pentru a se intelege ce potential de abuz impotriva cetatenilor au dispozitiile art. 200 in forma in vigoare.
La articolul 200, dupa alineatul (4), am propus introducerea unui nou alineat cu urmatorul cuprins:
(4^1) Reclamantului nu i se poate cere sa completeze sau sa modifice cererea de chemare in judecata cu date sau informatii de care acesta nu dispune personal si pentru obtinerea carora este necesara interventia instantei.
Propunerea a fost preluata de PSD, ALDE si UDMR.
Exista situatii cand persoana intenteaza proces unde are nevoie de interventia instantei pentru a obtine acele documente, cum ar fi situatiile prevazute la art. 293, 294 si 298.
A respinge apriori o cerere de chemare in judecata pentru ca reclamantul nu poate furniza instantei de la inceput informatii si documente pentru obtinerea carora este necesara interventia instantei este o incalcare a dreptului de acces la justitie.
La articolul 200, dupa alineatul (8) am propus introducerea unui nou alineat cu urmatorul cuprins:
"(9) Prezenta procedura nu se aplica in materia executarii silite si nici in procedurile speciale din Cartea a VI-a din prezentul Cod".
Propunerea a fost preluata de PSD, ALDE si UDMR.
Exceptia aceasta este necesara pentru celeritatea acestor proceduri.
Propunerea este logica intrucat, de exemplu, dupa ce justitiabilul a trecut deja print-un proces pentru a obtine titlul executoriu, are o hotarare judecatoreasca, nu se justifica sa o ia de la inceput, cu regularizarea cererii, etc. Ce mai este de regularizat cand exista o hot judecatoreasca care trebuiue executata?
2. Propuneri nepreluate
O alta propunere pe care Coalitia a facut-o a fost completarea art. 157 alin. (1) astfel incat pe citatiile trimise de catre instante sa fie inclus si numele judecatorilor care fac parte din complet.
Astfel, am propus ca la art. 157 alin. (1) sa se adauge o noua litera:
l) numarul completului, precum si numele si prenumele judecatorului sau judecatorilor care compun completul desemnat pentru judecarea cauzei.
Propunerea nu a fost primit insusita in Senat, insa o vom propune din nou in Comisie, cu speranta ca va fi insusita in Camera Deputatilor.
In considerentele trimise Comisiei am aratat ca:
"Din momentul in care persoana primeste citatia trebuie sa stie ce judecator ii va judeca cauza.
Este absurd sa ai pe citatie semnatura grefierului si sa nu ai numele judecatorului.
Justitia este infaptuita de judecatori in persoana, este un act personal si interpersonal, motiv pentru care e normal sa fie pe citatie numele judecatorului din complet.
Mai mult, in ROI, la art. 114 alin. (4), se prevede ca "Lista de sedinta cuprinde si numele si prenumele judecatorilor care compun completul de judecata, numele si prenumele grefierului de sedinta".
Daca lista de sedinta cuprinde si numele judecata, nume care nu pot fi secrete, este normal ca numele judecatorilor sa fie si pe citatii, pentru ca persoana sa stie de la inceput de cine va fi judecata."
Romanii au dreptul sa cunoasca numele celor care ii judeca, este un nivel minim de transparenta, necesar imediat.
"Apreciem deschiderea arata de Comisie cu privire la propunerile pe care le-am facut de imbunatatire a Codul de procedura civila si vom trimite o serie de propuneri si in ceea ce priveste modificarile la Codul de procedura penala si Codul penal, pentru a face procesul penal mai echitabil si a opri actualele abuzuri din justitie", a spus Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition.
In cazul in care exista avocati sau persoane dornice sa ne transmita propuneri de modificare in vederea imbunatatirii Codului penal sau Codului de procedura penala pot sa o faca la adresa info@coalitiaromanilor.org.
Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de "Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei", a fost acceptata sa participe la lucrarile "Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei" in urma unei solicitari pe care a facut-o in acest sens.
In solicitare, Coalitia si-a exprimat "interesul de a participa la lucrarile Comisiei si oferi puncte de vedere si expertize in vederea imbunatatirii legislatiei din domeniul justitiei (legile justitiei, coduri, etc) si aducerii acesteia la standardele europene si democratice".
"Ne-ar onora ca din pozitia in care suntem, de cunoscatori a realitatilor romanesti si traitori intr-o democratie functionala, sa oferim Comisiei puncte de vedere si solutii pentru imbunatirea legislatiei din domeniul justitiei", s-a mai spus in solicitarea adresata Comisiei.
Romanian Community Coalition este cea mai larga organizatie a romanilor din Statele Unite, e inregistrata in statul California si a fost infiintata in 2014 cu scopul de a sustine lupta anticoruptie, statul de drept, intarirea democratiei, independenta justitiei si respectarea drepturilor omului din Romania.